M-am mutat în Ungaria acum 20 de ani, fără să știu o boabă de maghiară, dar știam alfabetul — adică știam deja că a se citește „o”, iar c se citește „ț”, deci măcar de silabisit reușeam, fără ca cineva să înțeleagă ce zic (nici măcar eu!). Primul lucru a fost să învăț valoarea banilor, ca să pot face ușor conversia în lei (euro). Pe vremea aceea, parcă un euro era egal cu 300 de HUF; azi s-a ajuns la 400, deci e mai ușor. Norocul meu era că încă mai trăia Vendel, un vecin venit aici din România, din Sfântu Gheorghe, iar când a auzit că un român s-a mutat în sat, era deja la poartă a doua zi. Îi era dor de casă — el venise aici din 1991, deja se pensionase și se însurase cu o localnică.
Cum te integrezi mai ușor dacă te muți în Ungaria
Casa am cumpărat-o prin intermediul unei agenții imobiliare. Am luat o mare țeapă — noroc că m-am deșteptat repede, asta după ce am pierdut deja în jur de 1000 de euro. Dar am scăpat de alergătură: mi-au făcut actele, au mutat contractele de apă și canalizare, curent și gaz pe numele meu, m-au înregistrat la primărie pentru gunoi etc. Însă Lakcímkártya mi-am făcut-o singur; în loc să-i plătesc ei câteva sute de euro, am dat 5! E destul de utilă, deși nu e neapărat nevoie de ea (din 2026, am înțeles că e posibil să nu o mai primești atât de ușor — va depinde de primării). Poți să te mai înregistrezi la fiscul maghiar, să-ți iei un număr unguresc de telefon, să te înscrii la medicul de familie.
În satul meu erau ceva români. În afară de Vendel — care s-a dus acolo sus anul trecut — mai era Sany (Soni), cu nevastă-sa Éva și fata lor, pe care nu mai țin minte cum o chema. Ăsta era mare afacerist, s-a dus și el, săracu’… Asta e ideea: pe vremea aceea încă mai găseai pe cei mutați imediat după Revoluție, deci aveau deja o vârstă. Era un mare afacerist și bun măcelar — am cumpărat un porc în prima mea iarnă din Ungaria, el l-a tranșat pe tot, am făcut cârnați, caltaboși, am făcut grătar și am servit câte o pălincă de acasă, de la Satu Mare.
Suzana și Ianci erau și ei pe strada principală, lângă Vendel. Oameni buni, mutați în Ungaria de dragul copiilor, care le-au luat banii și i-au abandonat la țară. Ne vizitam destul de des, săptămânal. Era mare ceartă între ei pe cine vizitam primul. M-au ajutat enorm, mai ales pe post de tălmaci în relația cu autoritățile. O să vă povestesc cu altă ocazie mai multe — asta doar dacă o să comentați pe Facebook la povestea mea! Ca să știu că vă interesează.
Am cumpărat o casă în Sarkad, anul trecut. Am curent, gaz, apa, gunoi pe numele meu Plătim impozit. Am primit hartiile pt primărie de la agentul care s a ocupat. Le completez și merg acolo. Te rog să mă ajuți cu ce acte mai avem de facut. Noi locuim doar scurt timp aici. Cam de doua ori/an, câteva zile.